Despre neuro-oftalmologie

Ce este neuro-oftalmologia?

Durerea de cap, care există de când există omul, este cea mai frecventă afecțiune medicală și afectează mai mult de 80% din populație. Una dintre cauzele durerilor de cap este reprezentată de problemele legate de ochi. Pacienții care se plâng de dureri de cap sunt de obicei trimiși la un oftalmolog de către un alt medic. Neuro-oftalmologia este ramura științei care tratează durerile de cap cauzate de bolile oculare și se ocupă de bolile comune ale ochiului și ale sistemului nervos.

Vederea unui obiect este posibilă atunci când imaginea este percepută mai întâi în ochi și apoi în centrul vizual din partea din spate a creierului. Pierderea bruscă sau progresivă a vederii poate apărea atunci când există o problemă cu căile vizuale. În cazul bolilor care implică mișcările oculare, principalul simptom este vederea dublă, iar problema poate fi legată de mușchii oculari, de nervi sau de centrele de control din creier.

Pierderea temporară a vederii
Vedere dublă
Pierderea bruscă a vederii
Boala oculară legată de tiroidă
O zonă invizibilă din câmpul vizual
Probleme oculare datorate sclerozei multiple (SM)
Paralizie facială și contracții faciale
Probleme oculare din cauza accidentelor vasculare cerebrale
Migrenă și dureri de ochi similare
Pleoapa căzută
Diferența de mărime a elevilor

Pacienții cu aceste afecțiuni se află în domeniul de interes al departamentului de neuro-oftalmologie. Anamneza pacientului este foarte importantă pentru diagnosticarea corectă a cefaleei și a durerii oculare. Succesul în tratament este posibil cu o bună relație între medic și pacient și o monitorizare constantă.

MS (Scleroza multiplă) și ochii

Cum afectează boala SM ochii?

Inflamația nervului optic (nevrită optică) este o boală oculară care apare cel mai frecvent la femeile cu vârste cuprinse între 18 și 45 de ani, cu pierderea unilaterală dureroasă a vederii. Ea apare sub forma unui atac ca urmare a deteriorării sistemului imunitar. Există, de asemenea, o scădere a senzației de culoare și a luminozității la nivelul ochiului bolnav. La aproximativ 1/3 dintre pacienți, edemul apare în partea anterioară a nervului optic, iar în cele mai multe cazuri, apare implicarea nervului din apropierea creierului (partea din spate).

Cu ce teste este diagnosticată boala SM?

În faza de diagnosticare, în clinica noastră se utilizează VEP (testul potențialului vizual evocat), OCT (tomografie cu coerență optică), vizualizarea fibrelor nervoase și examinarea computerizată a câmpului vizual. Imagistica prin rezonanță magnetică cerebrală relevă o leziune intracraniană. Numărul și forma acestor leziuni (pete) sunt importante în determinarea riscului de SM. SM este o afecțiune cronică a creierului care continuă prin crize.

Nevrita optică poate fi prima manifestare inițială a SM. Boala nervului optic este, în general, rezolvată în 3-5 săptămâni cu tratament. Cu toate acestea, în aceste atacuri de nevrită optică se pot observa recidive. Rata de recurență în decurs de 10 ani este de 35%. Nevrita optică este detectată cu o probabilitate de 50% într-un stadiu al bolii SM și este primul semn al SM la 20% dintre pacienți.

Riscul de SM după nevrită optică este de 30% în primii 5-7 ani și de 75% la femei în perioada 15-20 de ani.

Atacurile de SM pot apărea sub formă de nevrită optică, diplopie, pierderea echilibrului, amorțeală la nivelul brațelor și picioarelor și pierderea forței.

În tratamentul nevritei optice, aplicarea de cortizon în doze mari cu ser și utilizarea interferonului în cazurile în care crește posibilitatea de SM sunt abordările actuale.

Evoluția bolii după nevrita optică poate fi determinată prin analiza periodică OCT a fibrelor nervoase. Dacă subțierea fibrelor nervoase OCT este în creștere, numărul de plăci din creier este, de asemenea, în creștere. În această boală, urmărirea cu teste OCT și VEP este foarte importantă și instructivă.

Care sunt alte boli ale nervilor oculari?

Ocluzie vasculară (se poate face o injecție intraoculară)
Toxicație (intoxicațiile cu alcool etilic și metilic sunt cele mai frecvente, pot fi tratate dacă pacientul consultă un medic fără întârziere)
Ereditară (A fost dezvoltat un nou medicament pentru neuropatia optică Leber)
Traumatism (este important să vedeți pacientul devreme)

Bolile Alzheimer și Parkinson

Care este legătura dintre bolile Alzheimer și Parkinson și ochi?

În prezent, bolile Alzheimer și Parkinson, care sunt boli ale creierului, precum și glaucomul și degenerescența maculară (boala petelor galbene), care sunt boli ale ochilor, sunt considerate afecțiuni progresive (neurodegenerative) ale țesuturilor nervoase. Au fost demarate studii privind punctele comune dintre ele și s-a ajuns la informații importante. Examinarea OCT, care este utilizată în diagnosticarea și tratamentul glaucomului și al degenerescenței maculare, este acum aplicată și în cazul bolilor Alzheimer și Parkinson.

Ce teste sunt folosite pentru a diagnostica bolile Alzheimer și Parkinson?

OCT, care prezintă rezultate de diagnosticare în cadrul examinărilor oftalmologice complete (pentru glaucom, puncte galbene etc.), dezvăluie rezultate foarte specifice în afecțiuni precum bolile Alzheimer și Parkinson și pierderea ușoară a cunoștinței. Aceste constatări specifice sunt caracterizate de deteriorarea și subțierea anumitor părți fie ale retinei, fie ale fibrelor nervoase optice. Pierderea fibrelor nervoase este importantă în diagnosticarea precoce a bolilor Alzheimer și Parkinson. Subțierea fibrelor nervoase poate fi detectată prin OCT înainte de deteriorarea zonelor de memorie, de mișcare etc. ale creierului, fiind posibile diagnosticarea și tratamentul precoce. Imagistica OCT a retinei și a fibrelor nervoase optice joacă un rol important în diagnosticarea precoce a bolii la persoanele cu anumite afecțiuni sau cu antecedente familiale de Alzheimer și Parkinson.

Urmărirea regulată a diagnosticului și a tratamentului cu o examinare a retinei (FAF și OCT) este importantă pentru succes. Diagnosticul timpuriu poate fi realizat cu ajutorul examenului retinian. La pacienții care sunt diagnosticați precoce, au fost începute tratamente pentru a preveni progresia bolii. Cei care au în istoricul familial bolile Alzheimer și Parkinson din cauza unor factori genetici trebuie să efectueze examinări oftalmologice regulate după vârsta de 50 de ani.

Bolile nervului optic

Ce sunt bolile nervului optic?

Nevrită optică (inflamația nervului optic)

Inflamația nervului optic (nevrită optică) este o boală oculară care apare cel mai frecvent la femeile cu vârste cuprinse între 18 și 45 de ani, de obicei unilateral și adesea cu pierderea dureroasă a vederii la mișcările ochilor. Ea poate apărea sub formă de atacuri ca urmare a deteriorării sistemului imunitar. Există o scădere a senzației de culoare și a luminozității la nivelul ochiului bolnav. Edemul apare în fața anterioară a nervului optic la aproximativ 1/3 dintre pacienți. În cele mai multe cazuri, apare implicarea nervului din apropierea creierului (partea posterioară).

În faza de diagnosticare, în clinica noastră se utilizează VEP (testul potențialului evocat vizual), OCT (tomografie cu coerență optică), testul de sensibilitate la contrast al aspectului fibrelor nervoase și examinarea computerizată a câmpului vizual.

Neuropatie optică ischemică

Apare cu edem și acumulare de sânge în nerv după ocluzii capilare care alimentează nervul optic. Este frecventă la pacienții cu hipertensiune și diabet. O injecție intraoculară poate fi necesară pentru tratamentul său.

Toxicitatea nervului optic

Se întâlnește cel mai frecvent în intoxicațiile cu etambutol (un medicament utilizat în tratamentul tuberculozei) și cu alcool metilic (apă de colonie, alcool de lună etc.). Dacă pacientul consultă fără întârziere un medic, aceasta poate fi tratată.

Neuropatie optică ereditară

Neuropatia optică Leber este o pierdere bilaterală a vederii, moștenită pe cale maternă. Un medicament terapeutic sau de îmbunătățire a vederii a fost pus în uz pentru această boală în străinătate.

Neuropatie optică traumatică

Se dezvoltă după o lovitură directă la nivelul ochiului sau după un traumatism cranian. Intervenția timpurie este importantă pentru tratamentul acesteia.

Examene:

ELECTROFIZIOLOGIE (VEP, ERG, EOG)
FFA (angiografie oculară)
OCT (scanare optică a nervilor)
VEP (Căile vizuale între creier și ochi)
Domeniul Computer Vision
Test de sensibilitate la contrast
Teste de vedere colorată

Elaborat de comitetul editorial al spitalului Dünyagöz.

*Conținutul acestei pagini are doar un scop informativ. Consultați-vă cu medicul dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Data ultimei actualizări: 09.06.2023