Etapele examinării oftalmologice

Cât de des ar trebui să fac un examen oftalmologic general?

Chiar și în absența unor probleme de vedere, un examen oftalmologic amănunțit în fiecare an vă va permite să continuați să vedeți bine și să aveți ochi sănătoși timp de mulți ani. Datorită unei examinări oftalmologice complete, este posibilă diagnosticarea timpurie a unor boli precum diabetul, tumorile cerebrale, SIDA, boala Alzheimer, hipertensiunea arterială, bolile de sânge și de inimă, tulburările metabolice și boala Parkinson.

1-) Testul de acuitate vizuală

În prima etapă a unui examen oftalmologic detaliat, care include un test de acuitate vizuală, se folosește un foropter pentru a verifica dacă literele sunt clar vizibile sau, pentru persoanele care nu pot citi, cifrele mici.

Acest test utilizează litere și numere progresiv mai mici pentru a ajuta la identificarea problemelor, cum ar fi hipermetropia și miopia.

2-) Examinarea pentru a stabili dacă este nevoie de ochelari (test de refracție)

Se verifică prezența patologiilor refractive, cum ar fi hipermetropia, miopia și astigmatismul. Se utilizează refractometria pentru a determina nevoia de ochelari.

În continuare, diapozitivele cu aceste valori sunt aplicate pe ochii pacientului cu ajutorul unui dispozitiv automat pentru a determina cea mai bună viziune subiectivă.

3-) Examinarea pleoapelor

Se examinează starea pleoapelor, a glandelor lacrimale, a sistemului de canale lacrimale și a zonei din jurul pleoapelor.

4-) Examinarea mușchilor oculari

Se verifică funcțiile mușchilor intraoculari care controlează mișcările pupilei, precum și ale mușchilor externi care asigură dispunerea simetrică a ochilor. Acest lucru este deosebit de important pentru pacienții care se plâng de strabism și de vedere dublă.

Problemele constatate cu ajutorul acestui test, care se bazează pe principiul urmăririi obiectelor care se mișcă rapid sau lent, sunt, de asemenea, utilizate pentru a determina capacitatea de citire și alte abilități motorii. Acest principiu este una dintre principalele metode de examinare în cazul bolilor neurologice.

5-) Măsurarea presiunii oculare

Când se măsoară presiunea oculară (examinarea pentru glaucom), se determină de fapt presiunea intraoculară. Acest lucru se realizează cu ajutorul unui tonometru fără contact, care livrează un jet de aer la ochi fără nicio senzație dureroasă.

Rezistența la aer a ochiului ajută la determinarea presiunii intraoculare. Dacă presiunea oculară este mai mare decât în mod normal, crește riscul de glaucom. Dacă acest examen general pentru depistarea prezenței glaucomului relevă o anomalie, se efectuează o examinare a nervului optic și se determină câmpurile vizuale și grosimea corneei.

6-) Examinarea biomicroscopică

Straturile corneei, irisului, cristalinului și retinei ochiului sunt examinate în detaliu cu ajutorul unei lămpi cu fantă, un dispozitiv care este format dintr-o combinație de mai multe dispozitive diferite. Datorită acestei metode, este posibilă determinarea simptomelor pentru aproape toate bolile oculare.

7-) Examinarea fundului de ochi

Se realizează cu ajutorul picăturilor de dilatare a pupilei. Astfel, este posibilă o examinare mai detaliată a cristalinului și a retinei. Pentru această metodă, care examinează structurile interne ale ochiului, este nevoie de 20-30 de minute înainte ca picăturile să înceapă să acționeze. La copii, cu ajutorul dilatării pupilei, pot fi detectate defecte vizuale ascunse.

Prin această examinare, efectuată cu ajutorul picăturilor de dilatare a pupilei, pot fi detectate simptome de dezlipire de retină, glaucom, hipertensiune, tumori cerebrale și alte boli.

O examinare completă a ochilor durează cel puțin 30 de minute. În timpul examinării, este necesară o examinare a fundului de ochi cu ajutorul picăturilor.

Elaborat de comitetul editorial al spitalului Dünyagöz.

*Conținutul paginii are doar scop informativ. Consultați-vă cu medicul dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.

Data ultimei actualizări: 12.05.2023